13
E Iesu e galus a man mour u katunun tsitsilo i tanen 
 1 U lan i mam tara kannouna turu Paska turu Jiu e butu hakapa tala, be Iesu e atei silena a poata e sukusuku koru talana te ga la ba menien a han i puta teka ba te la pouts uana tere Tamanen. Nonei e roron ngil korur u katun i tanen. Nonei e ngil nitoa ren.  2 E Iesu nu katunun tsitsilo i tanen i nou a kannouna tara bong. Ne Satan e ranga hakapa mei e Judas Iskeriot a pien tere Saimon te go haruto menien e Iesu turu katun ti paköe ien.  3 Ne Iesu e atei sil e Tamanen e kato hapane ien tara mamana ka hoboto, na nonei e atei sil hasi nonei e lama tere Sunahan na nonei e ga la pouts has u romana tere Sunahan.  4 Ba nonei e takeina ba te lu ba nena u hasobu u ngahangaha i tanen me pousena u taol ba te kato here nanei a peisanen a katunun kui.  5 Ba nonei e hakis nena u ramun tara tabeli ba te tanian galusena a man mour u katunun tsitsilo i tanen me sahi hapalaka rane ien u taol te pouse ien.  6 Poata te hasula u e Iesu tere Saimon Pita, be Pita e poiena i tanen, “A tsi tsunono, alö e ma tatei galusemi a man mour!”  7 Be Iesu e poiena i tanen, “Alö e ma atei silemi a ka te kate gulia teka, kaba alö e atei moto mou romana.”  8 Be Pita e poiena, “E moa koru te go galus meni lö a man mour!” Be Iesu e poiena, “Te ma galuse gia lia alö, ba lö te ma tatei katun uami i tar.”  9 Be Saimon Pita e poiena i tanen, “A tsi tsunono, te kato uanen teka, ba lö te galusem a man mour na man limar na bakur na peisar hoboto!”  10 Be Iesu e poiena i tanen, “A katun te totobu hakapa, a peisanen e gogoso hobotona. A torimilimiu e gogosona. Kaba toa puku te ma gogoso nei.”  11 E Iesu e atei sil esi te katsin haruto nen turu katun ti paköe ien. Nonei te poe beien, “A toa i tamilimiu te ma gogoso nei.”  12 E Iesu e galus hakapi a man mouren ba te hasei poutsena u hasobu u ngahangaha i tanen me gum poutsuna. Ba nonei e poiena i taren, “Alimiu e atei silemiu a ka te katoe gula lia i tamilimiu?  13 Alimiu e ngöe milia a Tson Hihatuts, na limiu e ngö hase milia a Tsunono. Na limiu e ranga hamatskömiu, taraha alia a Tsunono i tamilimiu na Tson Hihatuts has i tamilimiu.  14 Alia e galuse gula a man moumilimiu. Ba limiu te galus hasemiu a man mour a palabi.  15 Alia e kato negu lei a ka teka te go kato has uam limiu i iesana.  16 U mana koru alia e ranga hamana mera golimiu, a katunun kui e ma pan nanei a katun pan i tanen. Na katunun tatala e ma pan has nanei a katun te haleie nen.  17 Alimiu e atei silemiu a ka te ranga nagu lalia. Alimiu go kukute hase men ba limiu te toan sasalamiu.  18 “U ranga teka e ma la uanei i tamilimiu hoboto. E moa. Alia e atei silegu u katun tu hopu kapir lia. Nu ranga turu Buk u Goagono e butu hamana nou te poiena, ‘A katun te nou gono meio lia e na haruto neno lia turu katun te paköe rio lia.’  19 Alia e hatei ragi limiu a ka teka i mam te butu noen, ba poata te butu hamana noen ba limiu te hamane mou nonei alia e Kristo.  20 U mana koru alia e ranga hamana mera golimiu, te hala mena gilia a toa katun i tamilimiu ba limiu te lu has mena mien i tamilimiu, e here nei alimiu e lu hase molia. Na poata te lue mia limiu alia, alimiu e lu hasemiu e Tamar te haleie molia.” 
E Iesu e hatei mamin a toa katun e ga haruto nen romana turu katun ti paköe ien 
(Matiu 26:20-25, Mak 14:17-21, Luk 22:21-23) 
 21 E Iesu e ranga u teka ba peisanen te tiama koru talana, ba nonei e ranga hapanina me poiena, “U mana koru alia e ranga hamana mera golimiu, a toa i tamilimiu e na haruto neno lia turu katun te paköe rio lia.”  22 Bu katunun tsitsilo i tanen e hiataratarar. Nori i ma atei silei esi te ranga nen.  23 Na lia e Jon a tsomi tere Iesu, alia tu ka hasukusukuia i rehina e Iesu.  24 Be Saimon Pita e kalohe nolia me poiena, “Alö go rangatsen esi nonei te ranga nanen.”  25 Ba lia te hatalupu uagu tere Iesu me poiegu, “O Tsunono, esi nonei?”  26 Be Iesu e poiena, “Alia e kane goi a tsi beret a sirö ba te hale goien nonei a katun.” Ba nonei e kaneto a tsi beret me hale neien e Judas, a pien tere Saimon Iskeriot.  27 Be Judas e luena a tsi beret, be Satan e toan seina i tanen. Be Iesu e poiena i tanen, “A ka te katsin kato nemu lö alö go na kato boroboren!”  28 E moa ta toa ta katun ti gum hahisia turu tebol te ga atei sili aha te ranga silei e Iesu u ranga teka.  29 E Judas e roron pepeito kapin u moni turu katunun tsitsilo, ba palabi e poier e Iesu e ranga mei e Judas te go na hol menien ta tsi kana tara kannou, ba palabi te poier nonei e ga na hala toumin a tsi moni turu katun ti moa ta moni.  30 Be Judas e lu hakapena a tsi beret me toan lakasana. Ba ke bong talana. 
U ranga u tsimus 
 31 E Judas e la hakapa be Iesu e poiena, “A solor e hala sei tale riou, alia tu butun katunuma. Ba lia te hala sei hasegu a solona e Sunahan.  32 Alia te hala seiegu a solona e Sunahan be Sunahan te hala seie nou a solor, ba nonei te kato boroboro hase noen.  33 A ma tsi pien, alia e ka gono mera golimiu tara tsitabubun poata, ba lia te toan la ba rago limiu. Ba limiu te sakie molia. Kaba alia e hatei ragi limiu tu ranga u lia tara pal kapan turu Jiu, ‘Alimiu e ma tatei la uami te la uagu lia.’  34 Alia e hala ragi limiu u toa u ranga u tsimus: alimiu go hiangilngil iam. Alimiu e hiangilngil mou ba te kato uana tu mar ngil merai lia limiu.  35 Te hiangilngil moa limiu, bu katun hoboto te atei sile riou alimiu u katunun tsitsilo i tar.” 
E Iesu e hatei mamin te ga holis u romana e Pita 
(Matiu 26:31-35, Mak 14:27-31, Luk 22:31-34) 
 36 Be Saimon Pita e poiena tere Iesu, “O Tsunono, ime te la uamou lö?” Be Iesu e poiena, “Alö e ma antunan kukute namoi lia tara poata teka tara han te la uagou lia, kaba alö e kukute moto mou.”  37 Be Pita e poiena, “Tara neha tsiponi te ma antunan kukute megi lia alö tara poata teka? Te go ngil u lö ba lia te mate beie golö.”  38 Be Iesu e hohou rangata uana i tanen me poiena, “Alö be mate hamana bemou lia? U mana koru alia e ranga mego lö, tara bong teka noa lahas ba lö te holis topisa namou te go atei sil meni lö alia, i mam te kekeretskö noa a keriau a tson!”