Aposolo zengât den siŋgi Lukaŋâ kulemgoip.
1
Yesuŋâ Tirik Kaapum ziŋgâbat sâm sumbemân zarip.
(Mk 16:19-20; Lu 24:53)
1 O Teopilo, nâ mârum den kulemgum giwan, zo Yesu nep tuugip sot siŋgi âlip sâip, zorat den siŋgi otgiwan. 2 Zâkŋâ nepŋâ topkwap tuum âim sumbemân zâibapkât narâkŋâ mâte oi Tirik Kaapumŋâ okŋaŋgi Aposolo mârum gâsum sâlâpzâŋgoipŋâ nep diŋ sâm ziŋgip. Den zo dâzâŋgom naŋgi Anutuŋâ diim sumbemân zarip. Zorat den siŋgi mârum kulemguwan. 3 Zâk sâknam nâŋgâm mom zem zaatŋâ arâpŋâ zen sot sirâm 40, zorat umŋan âsageziŋgâm ândeip. Zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbigât âsageziŋgâm ândeip. Anutu um topŋan ândiândiŋaŋgât den dâzâŋgom ândeip. 4 Oi zen sot tapŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen Yerusalem kamân mân birâbi. Ibânandâ kut ŋâi ziŋgâbap, zorat mambât ândibi. Zorat den itâ sâm dâzângowan. 5 Yohane zâk too saŋgonziŋgip. Ka narâk mân kârep oi nâŋâ Tirik Kaapum saŋgonziŋgâbat.”
6 Yatâ sâi mindum ândiwe, zen itâ sâm mâsikâwe, “Kembu, gâ narâk ziren kâsarâpniŋâ moliziŋgâna Isirae niiŋak dum a kutâ op ândinat?” 7 Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Ibâ, zâk ziŋâ narâkŋâ nâŋgâbigât mân sâip. Ibâ, zâk kâwali imbaŋâŋaŋgât opŋâ narâk zo pâip. Ziŋâ zo mân nâŋgâbi. 8 Zâkŋâ Tirik Kaapum sâŋgongoi zeŋgâren gem gam imbaŋâ ziŋgi zen nâgât den siŋgi sâsâŋ a upi. Yatâ opŋâ Yerusalem kamânân sot Yudaia hânân sot Samaria hânân sot hân kârebân aksik, nâgât den siŋgi zeŋgâren sâne laŋ kârâm âibap.”
9 Den yatâ sâi iknetâ sumbemân zarip. Zari unumunumŋâ ga dooŋgoi mem zari mân igâwe. 10 Oi sumbemân zari arâpŋâ zen tok ek kine a zagât hâmbâzik kâukâu, zet zeŋgâren âsagem kirâwet. 11 Oi itâ sâm dâzâŋgowet, “Galilaia gokŋâ, zen wangât sumbemân ek kinze? Anutuŋâ Yesu mem sumbemân zariap. Yesu zariap, zo yatik âburem gibap.”
Arâp zen âburem ninâu nep tuuwe.
12 Aposolo zen Oliwa bâkŋan gâbâ gem âburem Yerusalem kamânân âiwe. Bakŋâ zo Yerusalem kamân gootŋan taap. 13 Kamânân âimŋâ mirâ tâpmarâwe, zoren zâiwe. A kutziŋâ itâ, Petero, Yohane, Yakobo, Andrea, Pilipo, Toma, Batolomaio, Mataio, Yakobo Alipaiogât nanŋâ, Simoŋ Zelote sot Yuda Yakobogât nanŋâ. 14 A zo aksik um kânok op ninâu sâm ândiwe. Yatâ utne Yesu mamŋâ Maria sot ambân nâmbutŋâ sot Yesu murâpŋâ, zen aksik betziŋan mem ândiwe.
Yudagât gebâkŋan a ŋâi muyagiwe.
15 Narâk zoren Yesu a ambân kâmurâpŋâ ândiwe, 120 yatâ, zorâŋ mindum tarâwe. Oi Peteroŋâ zaat den itâ sâm dâzâŋgoip, 16 “Bukurâp, Yudaŋâ kâsa diiziŋgi Yesu gâsuwe. Zorat mârumŋan Tirik Kaapumŋâ Dawidigât umŋan den pâi den zo sâm Kembugât ekabân kulemgoip. Zo dap op yen zembap? 17 Yuda zâk niiŋan gokŋâ. Nen sot nep ârândâŋ meip. 18 Oi a zorâŋ kâmbamgât sâŋgânŋâ mem hân ŋâi kwâlip. Zoren âi hânân gei kom kâmboŋ kunziri zem tip gem naŋgip. 19 Den siŋgi zo Yerusalem a ambân ziŋ aksik nâŋgâm hân zorat kutŋâ Akedama sâwe (niiŋ denân ko kâmbam hân). 20 Psalm ekabân den itâ kulemgune ziap,
‘Zâkkât mirâ kamân kwamen zimbap. Zoren a ŋâi mân ândibap.’
Oi den ŋâi itâ ziap,
‘Zo a ŋâiŋâ gebâkŋan kinbap.’
21 Oi a nâmbutŋâ nen sot ândimŋâ Kembu Yesuŋâ nep tuugip, zo ek naŋgâwe. 22 Oi Yohanenŋâ too saŋgonŋaŋgi nepŋâ topkwâip, narâk zoren zâkkâren târokwap ândeindâ ândim sumbemân zarip. Oi a zo zeŋgâren gâbâ a ŋâi, zâk betniŋan mei Yesu mom zaarip, zorat den siŋgi sâindâ laŋ kârâbap.”
23 Peteroŋâ yatâ sâi a zagât muyagezikâwe. Ŋâi kutŋâ Yosepe Basaba sâmarâwe, kutŋâ ŋâi Yusito. Oi a ŋâi ko kutŋâ Matia. 24 Muyagezikâm itâ sâm ninâu sâwe, “O Kembu, a zeŋgât umziŋâ ek nâŋgâmat. A zagât zi, zekâren gâbâ ŋâi gâsum sâlâpkuat, zo tirâpnâŋgona iknâ. 25 Yudaŋâ Aposolo nepŋâ kwâkâm mâtâp bâliŋan arip, zorat ŋâiŋâ zâkkât gebâkŋan ândibap.” 26 Ninâu yatâ sâmŋâ wenzu pane Matiagât âsagei Aposolo kiin kânok târokwatziŋgip.