Chapter 27

Nu te fqli cu ziua de mkne, cqci nu wtii ce poate aduce o zi. -

Sq te laude altul, nu gura ta, un strqin, nu buzele tale.

Piatra este grea, wi nisipul este greu, dar supqrarea pe care o pricinuiewte nebunul este mai grea de ckt amkndouq. -

Furia este fqrq milq wi mknia nqvalnicq, dar cine poate sta kmpotriva geloziei? -

Mai bine o mustrare pe fayq de ckt o prietenie ascunsq. -

Rqnile fqcute de un prieten dovedesc credinciowia lui, dar sqrutqrile unui vrqjmaw sknt mincinoase. -

Sqtulul calcq kn picioare fagurul de miere, dar pentru cel flqmknd toate amqrqciunile sknt dulci. -

Ca pasqrea plecatq din cuibul ei, awa este omul plecat din locul squ.

Cum knveselewte untdelemnul wi tqmkia inima, awa de dulci sknt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Nu pqrqsi pe prietenul tqu wi pe prietenul tatqlui tqu, dar nu intra kn casa fratelui tqu kn ziua necazului tqu: mai bine un vecin aproape de ckt un frate departe. -

Fiule, fii knyelept, wi knveselewte-mi inima, wi atunci voi putea rqspunde celui ce mq batjocorewte. -

Omul chibzuit vede rqul wi se ascunde; dar prowtii merg spre el wi sknt pedepsiyi. -

Ia -i haina, cqci s`a pus chezaw pentru altul, ia -l zqlog kn locul unei strqine. -

Binecuvkntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineayq, este privitq ca un blestem. -

O strawinq, care picurq necurmat kntr`o zi de ploaie, wi o nevastq gklcevitoare sknt tot una.

Cine o oprewte, parcq oprewte vkntul, wi parcq yine untdelemnul kn mkna dreaptq. -

Dupq cum ferul ascute ferul, tot awa wi omul aykyq mknia altui om. -

Cine kngrijewte de un smochin va mknca din rodul lui, wi cine-wi pqzewte stqpknul va fi preyuit. -

Cum rqspunde kn apq faya la fayq, awa rqspunde inima omului inimii omului. -

Dupq cum locuinya moryilor wi adkncul nu se pot sqtura, tot awa nici ochii omului nu se pot sqtura. -

Ce este tigaia pentru lqmurirea argintului wi cuptorul pentru lqmurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Pe nebun chiar dacq l-ai pisa cu pisqlogul kn piuq, kn mijlocul grqunyelor, nebunia tot n`ar iewi din el. -

Kngrijewte bine de oile tale, wi ia seama la turmele tale.

Cqci nici o bogqyie nu yine vecinic, wi nici cununa nu rqmkne pe vecie. -

Dupqce se ridicq fknul, se aratq verdeaya nouq, wi ierburile de pe munyi sknt strknse. -

Mieii sknt pentru kmbrqcqminte, wi yapii pentru plata ogorului;

laptele caprelor yi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, wi pentru kntreyinerea slujnicelor tale.