| Chapter 10 |
1 | Muwtele moarte stricq wi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot awa, puyinq nebunie biruie knyelepciunea wi slava. |
2 | Inima knyeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stknga lui. |
3 | Wi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot ki lipsewte mintea, wi spune tuturor cq este un nebun! |
4 | Cknd izbucnewte kmpotriva ta mknia celuice stqpknewte, nu-yi pqrqsi locul, cqci skngele rece te pqzewte de mari pqcate. |
5 | Este un rqu pe care l-am vqzut supt soare, ca o grewalq, care vine dela celce ckrmuiewte: |
6 | nebunia este pusq kn dregqtorii knalte, iar bogayii stau kn locuri de jos. |
7 | Am vqzut robi cqlqri, wi voivozi mergknd pe jos ca niwte robi. |
8 | Cine sapq groapa altuia, cade el kn ea, wi cine surpq un zid, va fi muwcat de un sarpe. |
9 | Cine sfarmq pietre, este rqnit de ele, wi cine despicq lemne este kn primejdie. |
10 | Cknd se tocewte ferul, wi rqmkne neascuyit, trebuie sq-yi kndoiewti puterile; de aceea la izbkndq ajungi prin knyelepciune. |
11 | Cknd muwcq warpele, fiindcq n`a fost vrqjit, vrqjitorul n`are niciun ckwtig din mewtewugul lui. |
12 | Cuvintele unui knyelept sknt plqcute, dar buzele nebunului ki aduc pieirea. |
13 | Cel dintki cuvknt care -i iese din gurq este nebunie, wi cel din urmq este o nebunie wi mai rea. |
14 | Nebunul spune o mulyime de vorbe, mqcarcq omul nu wtie ce se va kntkmpla, wi cine -i va spune ce va fi dupq el? |
15 | Truda nebunului obosewte pe celce nu cunoawte drumul spre cetate. |
16 | Vai de tine, yarq, al cqrei kmpqrat este un copil, wi ai cqrei voivozi benchetuiesc de dimineayq! |
17 | Ferice de tine yarq, al cqrei kmpqrat este de neam mare, wi ai cqrei voivozi mqnkncq la vremea potrivitq, ca sq-wi kntqreascq puterile, nu ca sq se dedea la beyie! |
18 | Cknd mknile sknt lenewe, se lasq grinda, wi cknd se lenevesc mknile, plouq kn casq. |
19 | Ospeyele se fac pentru petrecere, vinul knveselewte viaya, iar argintul le dq pe toate. |
20 | Nu blestema pe kmpqrat, nici chiar kn gknd, wi nu blestema pe cel bogat kn odaia kn care te culci; cqci s`ar putea kntkmpla ca pasqrea cerului sq-yi ducq vorba, wi un sol knaripat sq-yi dea pe fayq vorbele. |