Chapter 2

Vai! kn ce kntunecime a aruncat Domnul, kn mknia Lui, pe fiica Sionului. A asvkrlit din cer pe pqmknt podoaba lui Israel, wi nu Wi -a mai adus aminte de scaunul picioarelor Lui, kn ziua mkniei Lui!

Domnul a nimicit, fqrq milq, toate locuinyele lui Iacov. Kn urgia Lui, a dqrkmat kntqriturile fiicei lui Iuda, wi le -a prqvqlit la pqmknt; a fqcut de ocarq kmpqrqyia wi cqpeteniile ei.

Kn mknia Lui aprinsq, a doborkt toatq puterea lui Israel; Wi -a tras knapoi dela el dreapta, knaintea vrqjmawului, wi a aprins kn Iacov o vqpaie de foc care mistuiewte toate dejurkmprejur.

Wi -a kncordat arcul ca un vrqjmaw, Wi -a ridicat dreapta ca un asupritor, wi a prqpqdit tot ce era plqcut privirilor, Wi -a vqrsat ca un foc urgia peste cortul fiicei Sionului.

Ca un vrqjmaw a ajuns Domnul, a nimicit pe Israel, i -a dqrkmat toate palatele, i -a prqbuwit kntqriturile, wi a umplut pe fiica lui Iuda de jale wi suspin.

I -a pustiit cortul sfknt ca pe o grqdinq, a nimicit locul adunqrii sale; Domnul a fqcut sq se uite kn Sion sqrbqtorile wi Sabatul, wi, kn mknia Lui nqpraznicq a lepqdat pe kmpqrat wi pe preot.

Domnul Wi -a dispreyuit altarul, Wi -a lepqdat locawul Squ cel sfknt. A dat kn mknile vrqjmawului zidurile palatelor Sionului; au rqsunat strigqtele kn casa Domnului, ca kntr`o zi de sqrbqtoare.

Wi -a pus de gknd Domnul sq dqrkme zidurile fiicei Sionului; a kntins sfoara de mqsurat, wi nu Wi -a tras mkna pknq nu le -a nimicit. A cufundat kn jale kntqritura wi zidurile, cari nu mai sknt, toate, deckt niwte dqrkmqturi triste.

Poryile ki sknt cufundate kn pqmknt; i -a nimicit wi rupt zqvoarele. Kmpqratul wi cqpeteniile sale sknt kntre neamuri. Lege nu mai au,

Bqtrknii fiicei Sionului wed pe pqmknt wi tac; wi-au presqrat yqrknq pe cap, s`au kncins cu saci; fecioarele Ierusalimului kwi pleacq la pqmknt capul.

Mi s`au strors ochii de lacrqmi, kmi fierb mqruntaiele, mi se varsq ficatul pe pqmknt, din pricina prqpqdului fiicei poporului meu, din pricina copiilor wi pruncilor de ykyq lewinayi pe uliyele cetqyii.

Ei ziceau cqtre mamele lor: ,,Unde este pkne wi vin?`` Wi cqdeau lewinayi ca niwte rqniyi pe uliyele cetqyii, kwi dqdeau sufletul la pieptul mamelor lor.

,,Cu ce sq te kmbqrbqtez wi cu ce sq te asemqn, fiica Ierusalimului? Cu cine sq te pun alqturi, wi cu ce sq te mkngki, fecioarq, fiica Sionului? Cqci rana ta este mare ca marea: cine va putea sq te vindece?

Proorocii tqi yi-au proorocit vedenii dewarte wi amqgitoare, nu yi-au dat pe fayq nelegiuirea, ca sq abatq astfel robia dela tine, ci yi-au fqcut proorocii mincinoase wi knwelqtoare.

Toyi trecqtorii bat din palme asupra ta, wuierq wi dau din cap kmpotriva fiicei Ierusalimului, wi zic: ,,Aceasta este cetatea despre care se zicea cq este cea mai frumoasq, wi bucuria kntregului pqmknt?``

Toyi vrqjmawii tqi deschid gura kmpotriva ta, fluierq, scrkwnesc din dinyi, wi zic: ,,Am knghiyit -o!`` ,,Da, aceasta este ziua pe care o awteptam, am ajuns -o wi o vedem!``

Domnul a knfqptuit ce hotqrkse, a kmplinit cuvkntul pe care -l sorocise de multq vreme, a nimicit fqrq milq; a fqcut din tine bucuria vrqjmawului, a knqlyat tqria asupritorilor tqi!

Inima lor strigq cqtre Domnul... Zid al fiicei Sionului, varsq zi wi noapte wiroaie de lacrqmi! Nu-yi da niciun rqgaz, wi ochiul tqu sq n`aibq odihnq!

Scoalq-te wi gemi noaptea cknd kncep strqjile! Varsq-yi inima ca niwte apq, knaintea Domnului! Ridicq-yi mkinile spre El pentru viaya copiilor tqi, cari mor de foame la toate colyurile uliyelor!

Uitq-Te, Doamne, wi privewte: cui i-ai fqcut Tu awa? Sq mqnknce femeile rodul pkntecelui lor, pruncii desmierdayi de mknile lor? Sq fie mqcelqriyi preoyii wi proorocii kn Locawul cel sfknt al Domnului?

Copiii wi bqtrknii stau culcayi pe pqmknt kn uliye; fecioarele wi tinerii mei au cqzut uciwi de sabie; i-ai ucis, kn ziua mkniei Tale, wi i-ai jungheat fqrq milq.

Ai chemat groaza din toate pqryile peste mine, ca la o zi de sqrbqtoare. Kn ziua mkniei Domnului, n`a scqpat unul wi n`a rqmas cu viayq. Pe cei kngrijiyi wi crescuyi de mine, mi i -a nimicit vrqjmawul!``