Chapter 25

Atunci Kmpqrqyia cerurilor se va asemqna cu zece fecioare, cari wi-au luat candelele, wi au iewit kn kntkmpinarea mirelui.

Cinci din ele erau nechibzuite, wi cinci knyelepte.

Cele nechibzuite, cknd wi-au luat candelele, n`au luat cu ele untdelemn;

dar cele knyelepte, kmpreunq cu candelele, au luat cu ele wi untdelemn kn vase.

Fiindcq mirele zqbovea, au ayipit toate, wi au adormit.

La miezul nopyii, s`a auzit o strigare: ,Iatq mirele, iewiyi -i kn kntkmpinare!`

Atunci toate fecioarele acelea s`au sculat wi wi-au pregqtit candelele.

Cele nechibzuite au zis celor knyelepte: ,Dayi-ne din untdelemnul vostru, cqci ni se sting candelele.`

Cele knyelepte le-au rqspuns: ,Nu; ca nu cumva sq nu ne ajungq nici nouq nici vouq; ci mai bine duceyi-vq la cei ce vknd untdelemn wi cumpqrayi-vq.`

Pe cknd se duceau ele sq cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el kn odaia de nuntq, wi s`a kncuiat uwa.

Mai pe urmq, au venit wi celelalte fecioare, wi au zis: ,Doamne, Doamne, deschide-ne!`

Dar el, drept rqspuns, le -a zis: ,Adevqrat vq spun, cq nu vq cunosc!`

Veghiayi dar, cqci nu wtiyi ziua, nici ceasul kn care va veni Fiul omului.

Atunci Kmpqrqyia cerurilor se va asemqna cu un om, care, cknd era sq plece kntr`o altq yarq, a chemat pe robii sqi, wi le -a kncredinyat avuyia sa.

Unuia i -a dat cinci talanyi, altuia doi, wi altuia unul: fiecqruia dupq puterea lui; wi a plecat.

Kndatq, cel ce primise cei cinci talanyi, s`a dus, i -a pus kn negoy, wi a ckwtigat cu ei alyi cinci talanyi.

Tot awa, cel ce primise cei doi talanyi, a ckwtigat wi el alyi doi cu ei.

Cel ce nu primise deckt un talant, s`a dus de a fqcut o groapq kn pqmknt wi a ascuns acolo banii stqpknului squ.

Dupq multq vreme, stqpknul robilor acelora s`a kntors wi le -a cerut socoteala.

Cel ce primise cei cinci talanyi, a venit, a adus alyi cinci talanyi, wi a zis: ,Doamne, mi-ai kncredinyat cinci talanyi; iatq cq am ckwtigat cu ei alyi cinci talanyi.`

Stqpknul squ i -a zis: ,Bine, rob bun wi credincios; ai fost credincios kn puyine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intrq kn bucuria stqpknului tqu.`

Cel ce primise cei doi talanyi, a venit wi el, wi a zis: ,Doamne, mi-ai kncredinyat doi talanyi; iatq cq am ckwtigat cu ei alyi doi talanyi.`

Stqpknul squ i -a zis: ,Bine, rob bun wi credincios; ai fost credincios kn puyine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intrq kn bucuria stqpknului tqu!`

Cel ce nu primise deckt un talant, a venit wi el, wi a zis: ,Doamne, am wtiut cq ewti om aspru, care seceri de unde n`ai sqmqnat, wi strkngi de unde n`ai vknturat:

mi -a fost teamq, wi m`am dus de yi-am ascuns talantul kn pqmknt; iatq-yi ce este al tqu!`

Stqpknul squ i -a rqspuns: ,Rob viclean wi lenew! Ai wtiut cq secer de unde n`am sqmqnat, wi cq strkng de unde n`am vknturat;

prin urmare se cqdea ca tu sq-mi fi dat banii la zarafi, wi, la venirea mea, eu mi-aw fi luat knapoi cu dobkndq ce este al meu!

Luayi -i dar talantul, wi dayi -l celui ce are zece talanyi.

Pentrucq celui ce are, i se va da, wi va avea de prisos; dar dela cel ce n`are, se va lua wi ce are!

Iar pe robul acela netrebnic, aruncayi -l kn kntunerecul de afarq: acolo va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor.

,,Cknd va veni Fiul omului kn slava Sa, cu toyi sfinyii kngeri, va wedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.

Toate neamurile vor fi adunate knaintea Lui. El ki va despqryi pe unii de alyii cum desparte pqstorul oile de capre;

wi va pune oile la dreapta, iar caprele la stknga Lui.

Atunci Kmpqratul va zice celor dela dreapta Lui: ,Veniyi binecuvkntayii Tatqlui Meu de mowteniyi Kmpqrqyia, care v`a fost pregqtitq dela kntemeierea lumii.

Cqci am fost flqmknd, wi Mi-ayi dat de mkncat; Mi -a fost sete, wi Mi-ayi dat de bqut; am fost strqin, wi M`ayi primit;

am fost gol, wi M`ayi kmbrqcat; am fost bolnav, wi ayi venit sq Mq vedeyi; am fost kn temniyq, wi ayi venit pe la Mine.`

Atunci cei neprihqniyi Ki vor rqspunde: ,Doamne, cknd Te-am vqzut noi flqmknd, wi Yi-am dat sq mqnknci? Sau fiindu-Yi sete, wi Yi-am dat de ai bqut?

Cknd Te-am vqzut noi strqin, wi Te-am primit? Sau gol, wi Te-am kmbrqcat?

Cknd Te-am vqzut noi bolnav sau kn temniyq, wi am venit pe la Tine?`

Drept rqspuns, Kmpqratul le va zice: ,Adevqrat vq spun cq, orideckteori ayi fqcut aceste lucruri unuia din acewti foarte neknsemnayi frayi ai Mei, Mie mi le-ayi fqcut.`

Apoi va zice celor dela stknga Lui: ,Duceyi-vq dela Mine, blestemayilor, kn focul cel vecinic, care a fost pregqtit diavolului wi kngerilor lui!

Cqci am fost flqmknd, wi nu Mi-ayi dat sq mqnknc; Mi -a fost sete, wi nu Mi-ayi dat sq beau;

am fost strqin, wi nu M`ayi primit; am fost gol, wi nu M`ayi kmbrqcat; am fost bolnav wi kn temniyq, wi n`ayi venit pela Mine.`

Atunci Ki vor rqspunde wi ei: ,Doamne, cknd Te-am vqzut noi flqmknd sau fiindu-Yi sete, sau strqin, sau gol, sau bolnav, sau kn temniyq, wi nu Yi-am slujit?`

Wi El, drept rqspuns, le va zice: ,Adevqrat vq spun cq, orideckteori n`ayi fqcut aceste lucruri unuia dintr`acewti foarte neknsemnayi frayi ai Mei, Mie nu Mi le-ayi fqcut.`

Wi acewtia vor merge kn pedeapsa vecinicq, iar cei neprihqniyi vor merge kn viaya vecinicq.``