Chapter 28

Dupqce am scqpat de primejdie, am aflat cq ostrovul se chema Malta.

Barbarii ne-au arqtat o bunqvoinyq puyin obicinuitq; ne-au primit pe toyi la un foc mare, pe care -l aprinseserq din pricinq cq ploua, wi se lqsase un frig mare.

Pavel strknsese o grqmadq de mqrqcini, wi -i pusese pe foc; o nqpkrcq a iewit afarq din pricina cqldurii, wi s`a lipit de mkna lui.

Barbarii, cknd au vqzut nqpkrca spknzuratq de mkna lui, au zis unii cqtre alyii: ,,Cu adevqrat omul acesta este un ucigaw, cqci ,Dreptatea` nu vrea sq -l lase sq trqiascq, mqcar cq a fost scqpat din mare.``

Pavel a scuturat nqpkrca kn foc, wi n`a simyit niciun rqu.

Oamenii aceia se awteptau sq -l vadq umflkndu-se sau cqzknd deodatq mort; dar, dupqce au awteptat mult, wi au vqzut cq nu i se kntkmplq niciun rqu, wi-au schimbat pqrerea, wi ziceau cq este un zeu.

Kn kmprejurimi erau mowiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne -a primit wi ne -a ospqtat cu cea mai mare bunqvoinyq trei zile.

Tatql lui Publius zqcea atunci kn pat, bolnav de friguri wi de urdinare. Pavel s`a dus la el, s`a rugat, a pus mknile peste el, wi l -a vindecat.

Atunci au venit wi ceilalyi bolnavi din ostrovul acela, wi au fost vindecayi.

Ni s`a dat mare cinste; wi, la plecarea noastrq cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.``

Dupq o wedere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase kn ostrov wi care purta semnul Dioscurilor.

Am ajuns la Siracusa, wi am rqmas acolo trei zile.

De acolo, am mers knainte pe lkngq coastq, wi am venit la Regio; iar a doua zi, fiindcq sufla vkntul de miazqzi, dupq douq zile, am venit la Puzole,

unde am dat peste niwte frayi, cari ne-au rugat sq mai rqmknem wapte zile cu ei. Wi awa am ajuns la Roma.

Din Roma ne-au iewit knainte, pknq kn ,,Forul lui Apiu``, wi pknq la ,,Cele trei Ckrciumi``, frayii, cari auziserq despre noi. Cknd i -a vqzut Pavel, a mulyqmit lui Dumnezeu, wi s`a kmbqrbqtat.

Cknd am ajuns la Roma, sutawul a dat pe cei kntemniyayi cqpitanului strqjerilor palatului, iar lui Pavel i s`a kngqduit sq rqmknq kntr`un loc deosebit cu un ostaw care -l pqzea.

Dupq trei zile, Pavel a chemat pe mai marii Iudeilor; wi, cknd s`au adunat, le -a zis: ,,Frayilor, fqrq sq fi fqcut ceva kmpotriva norodului sau obiceiurilor pqrinyilor nowtri, am fost bqgat la knchisoare kn Ierusalim, wi de acolo am fost dat kn mknile Romanilor.

Dupqce m`au supus la cercetare, ei aveau de gknd sq-mi dea drumul, pentrucq nu era kn mine nici o vinq vrednicq de moarte.

Dar Iudeii s`au kmpotrivit, wi am fost silit sq cer sq fiu judecat de Cezar, fqrq sq am dealtfel niciun gknd sq pkrqsc neamul meu.

De aceea, v`am chemat sq vq vqd, wi sq vorbesc cu voi; cqci din pricina nqdejdii lui Israel port eu acest lany.``

Ei i-au rqspuns: ,,Noi n`am primit din Iudea nici o scrisoare cu privire la tine, wi n`a venit aici nici un frate, care sq fi spus sau sq fi vorbit ceva rqu despre tine.

Dar am vrea sq auzim pqrerea ta, pentrucq wtim cq partida aceasta pretutindeni stkrnewte kmpotrivire.``

I-au hotqrkt o zi, wi au venit mai mulyi la locuinya lui. Pavel le -a vestit Kmpqrqyia lui Dumnezeu, le -a adus dovezi, wi a cqutat sq -i kncredinyeze, prin Legea lui Moise wi prin Prooroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea yinea de dimineayq pknq seara.

Unii au crezut ce le spunea el, iar alyii n`au crezut.

Fiindcq ei au plecat acasq kn neknyelegere unii cu alyii, Pavel n`a adqugat deckt aceste vorbe: ,,Bine a spus Duhul Sfknt prin proorocul Isaia cqtre pqrinyii vowtri,

cknd a zis: ,Du-te la poporul acesta, wi zi -i: ,,Veyi auzi cu urechile voastre, wi nu veyi knyelege; cu ochii vowtri veyi privi, wi nu veyi vedea.

Cqci inima acestui norod s`a kmpietrit; ei aud greu cu urechile, wi-au knchis ochii, ca nu cumva sq vadq cu ochii, sq audq cu urechile, sq knyeleagq cu inima, sq se kntoarcq la Dumnezeu, wi sq -i vindec.``

Sq wtiyi dar cq mkntuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimeasq Neamurilor, wi o vor asculta.``

Cknd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere kntre ei.

Pavel a rqmas doi ani kntregi kntr`o casq, pe care o luase cu chirie. Primea pe toyi cari veneau sq -l vadq,

propovqduia Kmpqrqyia lui Dumnezeu, wi knvqya pe oameni, cu toatq kndrqzneala wi fqrq nicio pedicq, cele privitoare la Domnul Isus Hristos